INSTITUTIILE NEOFICIALE
Vaillant, Y., Lafuente, E. (2007). Do Different Institutional Frameworks Condition the Influence of Local Fear of Failure and Entrepreneurial Examples over Entrepreneurial Activity? Entrepreneurship and Regional Development, 19: 313 – 337
Rezumat:
Cresterea, din ultimele decade, a nivelului de constientizare asupra importantei intreprinderilor nou create si a intreprinderilor mici si mijlocii (IMM-uri) in cadrul dezvoltarii economice a determinat multe administratii publice, ale caror membri provin din toate formatiunile politice si la toate nivelurile administrative, sa creeze politici care sa favorizeze si stimuleze crearea de noi firme.
De asemenea, antreprenoriatul a devenit un instrument pentru dezvoltarea economica in zonele rurale. Uniunea Europeana si tarile membre ale Organizatia pentru Dezvoltare si Cooperare Economica (OECD) au introdus in ultimii zece ani politici care folosesc antreprenoriatul ca un instrument esential pentru dezvoltarea zonelor rurale. In Europa, diversificarea bazei de productie a zonei rurale a devenit un obiectiv al politicii pentru dezvoltarea rurala (Comisia europeana 1997). De asemenea, exista o cerere si interes in crestere in plasarea crearii de noi afaceri ca element cheie in cadrul procesului de dezvoltare si revitalizare a zonelor europene mai putin dezvoltate. OECD a inclus cresterea economica endogena si antreprenoriatul printre principalele puncte tinta ale programului New Rural Paradigm (OECD 2006).
Aceasta cercetare foloseste datele colectate in anul 2003 de la 4877 de persoane din Spania si urmareste sa determine specificitatile activitatii antreprenoriale in zonele rurale acordand o atentie deosebita modului in care cadre institutionale diferite pot conditiona influenta celor doua caracteristici socio-culturale pe care OECD (2003) si Comisia Europeana (2003) le identifica printre cele mai importante pentru antreprenoriat: teama sociala a esecului antreprenorial si prezenta modelelor antreprenoriale. Obiectivul principal este examinarea impactului caracteristicilor sociale selectate asupra activitatii antreprenoriale in zonele rurale comparativ cu zonele urbane din Spania si apoi compararea impactului acestora in Catalonia rurala comparativ cu impactul in zonelor rurale din restul Spaniei. De asemenea, dorim sa analizam influenta factorilor selectionati asupra nivelelor superioare ale activitatii antreprenoriale descoperite in zonele rurale din Catalonia.
Principalul rezultat al studiului indica faptul ca diferenta dintre activitatea antreprenoriala din diferite zone poate fi explicata in parte de catre impactul diferentiat al anumitor factori socio-culturali.
Constatam ca credinta in existenta unui stigmat social pentru esecul antreprenorial este o costrangere importanta in activitatea antreprenoriala in Spania, desi acest efect nu manifesta nici un impact diferitiat semnificativ in zonele rurale. Mai mult, am descoperit ca performanta antreprenoriala exceptionala din Catalonia este datorata in principal impactului superior al exemplelor antreprenoriale pozitive (efectul modelelor de urmat).
Aceste rezultate sprijina cererea in crestere pentru definirea zonelor in formularea si aplicarea masurilor de sprijin antreprenorial si activitatilor promotionale in acest sens. Programele si politicile de sprijin antreprenorial au fost enuntate in cea mai mare parte intr-o forma uniforma de-a lungul granitelor politice si administrative. Rezultatele demonstreaza nevoia pentru o mai mare atentie si adaptare a sprijinului antreprenorial si masurilor de promovare fac distinctia intre zonele urbane si cele rurale.
In consecinta, promovarea antreprenoriatului ar trebui sa devina o parte integranta a oricarui plan de dezvoltare rurala. Rezultatele studiului indica faptul ca antreprenoriatul este conditionat de catre cadrul institutional local si de aceea nu ar trebui izolat de celelalte politici rurale. Caracterul de sector-baza al majoritatii politicilor rurale a creat o prapastie intre corpurile administrative care au formulat de-a lungul timpului politici rurale si cele care au promovat antreprenoriatul. Datorita importantei in crestere a antreprenoriatului si diversificarea structurii economice rurale, politicile rurale ar trebui sa devina un exercitiu de guvernare incrucisata intre sectoare, unind sub acelasi scop toate deciziilor publice ce afecteaza zonele rurale, inclusiv promovarea antreprenoriatului. In linie cu programul New Rural Paradigm (OECD 2006), promovarea antreprenoriatului rural trebuie vazuta ca partea a unei politici rurale holistice mai ample si trebuie sa fie conduse atit la nivel orizontal (intre ministere) cat si vertical (intre formatiunile politice).
Mai precis, rezultatele acestui studiu intaresc argumentul ca promovarea antreprenoriatului, in special in ceea ce priveste dezvoltarea unui context adecvat socio-cultural, fertil pentru crearea si dezvoltarea de noi afaceri, este adesea un proces care se intinde pe parcursul mai multor generatii. Cautarea rezultatelor pe termen scurt pentru acest gen de politici pot avea ca efect, in functie de instrumentele folosite pentru masurarea performantei, impresia gresita ca in zonele rurale politicile de sprijin antreprenorial nu au impactul dorit.
Acest raport deschide calea catre cercetari viitoare, in care noi studii pot incerca sa depaseasca una dintre limitarile noastre cele mai mari prin introducerea unui numar mai mare de variabile socio-culturale in analiza. De asemenea, studiile viitoare ar trebui sa ia in considerare o abordare longitudinala. Cercetari viitoare pot corecta absenta diferentierilor din teritoriile Spanionel din afara Cataloniei, precum si precum sa includa si comparatii cu alte zone rurale din Europa.